Hartă - Călan (Oraş Cãlan)

Călan (în, în ) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Călan (reședința) și Streisângeorgiu, și din satele Batiz, Călanu Mic, Grid, Nădăștia de Jos, Nădăștia de Sus, Ohaba Streiului, Sâncrai, Sântămăria de Piatră, Strei, Strei-Săcel și Valea Sângeorgiului.

Până în anul 1990, Călan era cunoscut pentru renumele apelor termale române AQVE, din apropierea orașului și prin flăcările secției Semicocs din cadrul Combinatului Siderurgic Victoria care ardeau, zi-noapte.

Atestat documentar în anul 1387, orașul Călan este situat pe locul unei așezări rurale din Dacia Romană, Ydata pe timpul dacilor, Aquae în timpul ocupației romane. Nenumărate dovezi materiale (fragmente de ceramică arsă, piatră șlefuită, cremene, topoare, brățări din bronz etc.) au fost descoperite în satele Valea Sângeorgiului, Sântamarie de Piatră, Strei Săcel și Strei, atestând prezența omului pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Urmele găsite în cele două peșteri din dealul Măgura, păstrate la Muzeul județean din Deva arată că pe aceste meleaguri au existat așezări omenești încă din neoliticul vechi (5500-3500 i.e.n.). Perioada de tranziție de la neolitic la epocă bronzului (2200-1800 î.e.n.) este atestată de fragmentele de ceramică, vase din lut ars cu ornamente încadrate în cultură Cotofeni.

Descoperirile arheologice făcute în localitatea Călan, cum sunt cele două măsele de mamut atestă o așezare din paleolitic. În neolitic au fost găsite fragmente de vase, urme de chirpice, oase de animale, coarne de cerb etc.

În timpul stăpânirii romane Aquae (astăzi Călan), este antrenat în viața economică a civilizației romane. Vasile Pârvan (n. 28 septembrie 1882, Perchiu, Bacău - d. 26 iunie 1927, București) istoric, arheolog, epigrafist și eseist român, demonstrează că localitatea Aquae este amintită de Ptolemeu (*ca.87d.Hr. probabil în Ptolemais Hermii - a ca.165 d.Hr. în Alexandria).

Epoca bronzului (perioada mijlocie 1600 -1300 i.e.n.) este reliefată prin obiectele găsite aici din care se remarcă: topor, secure, brățara etc. În perioada Daciei romane (106-271) s-au format pe teritoriul orașului Călan pagus-ul Aquae, precum și alte așezări romane (vicus-uri).

Localitatea a devenit cunoscută pentru termele antice (ape mezotermale) de unde și denumirea de Aquae. Potrivit istoricilor, existența Aquae este atestată de inscripția „Genio Pagi Aquaensis”, de pe o piatră din altarul bisericii medievale din Strei Sîngiorgiu.

Orașul Călan făcea parte dintr-un vechi ținut al unor cneji și juzi români care și-au păstrat față de voevodat și principatul Transilvaniei vreme îndelungată o situație politică, administrativă și judecătorească proprie. Călanul și satele din jur treptat, sunt transformate în sate iobăgești, proces ce s-a încheiat la sfârșitul sec. al XVI lea. Țăranilor li s-au impus obligații față se biserică, stat și stăpânul moșiei. Răscoala lui Horea, din 1784 antrenează toate satele de pe valea Streiului și Călanul. De asemenea răscoala lui Tudor Vladimirescu a avut mare răsunet pe valea Streiului.

În anul 1760, localitatea purta numele de Puszta Kalan. În acest hotar s-a construit societatea metalurgică și în jurul ei, pe un teren în parte mlăștinos, s-au construit primele case de colonii muncitorești. În anul 1860, administrația Societății Brașovene de Mine și Metalurgie, avînd în frunte, ca președinte, pe Max Egon, principe de Furstenberg, iar ca vicepreședinte, pe baronul Ludwig von Habersen, a cumpărat în anul 1867 pentru uzina din Călan, un teren de cca.180 de iugăre, în parte mlăștinos, de la Sandor Bertha, căsătorită cu groful Adam Vas. În anul 1868, a fost angajat ing. Otto Gmelin, din Germania, pentru proiectarea uzinei.

La 25 mai 1869, se începe executarea fundației primului furnal. În anul 1870 anul începeri activității industriale la Călan, colonia muncitorească era formată doar din 10 case, ajungînd în anul 1918 la 78 de case. După Al Doilea Război Mondial, Călanul a devenit un puternic centru al siderurgiei românești, recunoscut prin producția de fontă cenușie, cocs metalurgic și piese turnate.